Fiecare om se naşte într-un anumit mediu exterior. De asemenea, fiecare dintre noi se naşte cu anumite predispoziţii – care pot fi parţial de natură genetică sau pot fi de altă natură. Cu alte cuvinte, fiecare om se naşte cu anumite tipare. Nu este nevoie să analizăm de unde vin acestea, dar adevărul este că o fiinţă umană se naşte într-un anumit mediu. Acesta poate fi violent sau poate fi relativ liniştit. Ne naştem cu tipare lăuntrice pe care le moştenim. Chiar şi corpul-durere este parţial moştenit.
Există o întreagă serie de condiţionări, care se manifesta atunci când pătrunzi într-un anumit mediu. Condiţionările create de mediu pe care le manifeşti – şi aici nu este vorba de posibilitatea de a alege – sunt doar influenţe. Te trezeşti în această lume cu anumite tipare inconştiente, care devin condiţionările tale. Karma, aşa cum o văd eu, reprezintă condiţionarea inconştientă care îţi conduce viaţa. Karma este parţial colectivă şi parţial personală. Karma nu poate fi considerată un subiect abstract, exterior fiinţei noastre; ea poate fi înţeleasă doar atunci când ne observam pe noi înşine – iar atunci vom putea înţelege multe alte lucruri. Dacă vrei să înţelegi karma, trebuie să te observi pe tine însuţi.
Am început să înţeleg ce este karma când s-a întâmplat ceva care nu avea nicio legătură cu ea. Aici se află cheia – trezirea conştiinţei sau Puterea Prezentului ori trezirea spirituală nu face parte din karma. Este vorba de o altă dimensiune, care intră cu forţa pe tărâmul karmei. Nu te trezeşti în urma acumulării de „karmă pozitivă”, cum se spune uneori în lumea orientală. La acest nivel, e în regulă, poţi face ca pereţii sau mobilierul închisorii tale să fie puţin mai confortabile, dar trezirea este ceva cu totul diferit de karmă – ceva care poate intra în viaţa ta, în orice moment.
Re-naşterea face parte, desigur, din karmă. Înţelesul mai profund al re-naşterii este identificarea cu forma. Nu trebuie să credeţi în metempsihoza sau în alte lucruri. E suficient să observaţi re-naşterea din propria voastră viaţă. De fiecare dată când vă identificaţi cu un gând care apare şi care capătă formă, voi va naşteţi în acel gând. Identitatea voastră, simţul vostru de sine se afla în acel gând. Aceasta este karma. Karma voastră este identificarea inconştientă cu aceste tipare pe care le-aţi moştenit – condiţionările. Este identificarea totală a conştiinţei cu tiparele condiţionărilor. Conştiinţa este visare – ar putea spune unii. De aceea, în multe tradiţii spirituale noi folosim cuvântul trezire. Conştiinţa înseamnă trezire; atunci când te identifici cu tiparele inconştiente, conştiinţa se afla într-o stare asemănătoare visării. De multe ori pe zi, noi re-naştem într-o reacţie emoţională sau mentală, în gândurile care apar.
La exterior karma creează, confirmând că acţionează în mod corect. Aşadar, dacă veţi crede că lumea este plină de rele, veţi întâlni mulţi oameni răi – cu alte cuvinte, oameni inconştienţi. Chiar şi în cazul oamenilor pe jumătate conştienţi, credinţa voastră îi va face inconştienţi. Karma este lipsa totală a Prezentului conştient. Ea acţionează în mod automat şi se perimează singură.
Timpul nu te eliberează de karmă. Credinţa că, odată cu trecerea timpului, vă eliberaţi de karmă este o interpretare greşită. Karma se reînnoieşte şi se repetă de la sine putere. Singurul lucru care vă poate elibera de karmă este apariţia Prezenţei sinelui vostru autentic, care poate apărea în oricare punct al roţii karmice. Acest lucru i se poate întâmpla unui criminal aflat în închisoare sau unui condamnat la moarte. I se poate întâmpla cuiva care nu a auzit în viaţa lui nimic legat de spiritualitate. I se poate întâmpla cuiva care meditează de treizeci de ani.
Prezenţa vă eliberează de karmă. Nu în întregime şi nici dintr-o dată. Karma are o inerţie enorma – tiparele-gând, tiparele emoţionale, tiparele de reacţie. Pe măsură ce apare Prezenţa, karma se diminuează treptat, iar voi veţi trăi experienţa ieşirii din acele tipare. Nu numai că ele nu mai au aceeaşi consistenţă, dar, odată ce trăiţi în prezent acele tipare-gând mai pot apărea, dar ele nu mai reprezintă, în niciun fel, o problemă. Ele nu mai creează suferinţa pe care o generau înainte, fiindcă ele sunt percepute în lumina conştientizării. În lumina conştiinţei, tiparele nu vă mai domină viaţa.
Corpul-durere face parte din karmă, iar el poate fi mai slab sau mai puternic, în funcţie de fiecare persoană. Pe măsură ce Prezenţa sinelui autentic apare, voi vă eliberaţi de karmă. Apoi, în viaţa voastră intervine un factor diferit. De exemplu, pentru ca o persoană să se elibereze de karma colectivă, Prezenţa trebuie să fie foarte consistentă. În acest caz, ea fie vă va transforma în plan lăuntric, fie vă va muta într-un alt loc.
Pentru o persoană născută într-o karmă colectivă puternică, este nevoie de o Prezenţă considerabilă pentru a nu fi atrasă în aceasta karmă. Când H a ajuns la putere au fost puţini cei capabili să se elibereze de puterea karmei colective. Ei au putut vedea ce se întâmplă în contextul respectiv şi au fost suficient de puternici încât să nu se identifice cu acea karmă colectivă. Pentru a te smulge din karma colectivă este nevoie de o Prezenţă de sine considerabilă – iar unii oameni au avut-o. Este destinul nostru să mergem dincolo de karmă şi să fim receptori ai Prezenţei sinelui nostru autentic.
Orice om care se trezeşte va descoperi, mai curând sau mai târziu, că a devenit un fel de îndrumător pentru ceilalţi. Ceea ce face un îndrumător spiritual este să atragă atenţia asupra posibilităţii de trezire, de ieşire din identificarea cu tiparele inconştiente. Îndrumătorul spiritual te învaţă cum sa păşeşti dincolo de karmă. Aceasta este misiunea voastră, iar ea va fi tot mai pregnantă, astfel încât veţi deveni, oficial sau nu, un adevărat profesor.
Trezirea spirituală şi eliberarea de karmă reprezintă unul şi acelaşi lucru. Mulţi oameni se vor simţi atraşi de voi. Orice om care trece prin procesul de trezire este deja un îndrumător pe calea spiritualităţii. A-i călăuzi pe alţii – care vă vorbesc, vă adresează o întrebare sau vă povestesc despre problemele lor – înseamnă să simţiţi că ascultaţi din profunzimea întinderii vaste. Veţi putea descoperi că răspunsul vine din acea Linişte în care ascultaţi. În momentul respectiv, nu veţi avea senzaţia că urmează să-i învăţaţi ceva pe alţii. Veţi observa că acea cunoaştere pe care le-o transmiteţi este spontană. Îi veţi ajuta să păşească dincolo de identificarea cu tiparele inconştiente – adică dincolo de karmă. Acest lucru este valabil pentru tati cei care se trezesc.
Pe măsură ce îi învăţaţi pe alţii, Conştiinţa se aliniază cu mintea voastră. Mintea voastră este capabila să se acordeze la o Conştiinţa mai înaltă şi poate fi folosită ca un instrument. Apoi, cuvintele vin de la sine. În cele din urmă, există o singură călăuză – Conştiinţa trezită. Ea le poate transmite cunoaşterea numai acelora care sunt treji într-o oarecare măsură. Cunoaşterea trebuie să fie primită. Daca nu există decât densitatea mintii, cunoaşterea nu va putea fi recepţionată.
Veţi fi uimiţi când veţi vedea că oamenii sunt atraşi de voi – cei care sunt pregătiţi – şi vă veţi trezi spunând lucruri pe care nici voi înşivă nu le ştiaţi. Conştiinţa răspunde abia în momentul în care v-a fost pusă întrebarea. Pe măsura ce-i înveţi pe alţii, înveţi şi tu. A-i învăţa pe alţii şi a învăţa tu însuti este unul şi acelaşi proces. Totul capătă înţeles. Pe măsură ce îi înveţi pe alţii, pătrunzi în noi profunzimi. Voi vă aflaţi aici pentru a-i învăţa pe oameni să se elibereze de karmă.
Ceea ce este important de ştiut este faptul că timpul nu vă eliberează de karmă. Mintea egotică spune: Am nevoie de mai mult timp ca să mă eliberez. Singurul motiv pentru care oamenii pot avea nevoie de mai mult timp, este pentru a înţelege că nu au nevoie de timp. Pot urma încă douăzeci de ani de suferinţă înainte ca ei să înţeleagă că nu de timp au nevoie. Poate că mai trebuie să sufere puţin, înainte de a înţelege puterea eternităţii.
Echart Tolle – Puterea Prezentului